• Florin Ion

Motorsport in perioada post-pandemie!

Actualizată în: Iun. 12

Criza cauzata de coronavirus a fost catalogata drept una dintre cele complicate faze din ultimul secol. Multe dintre domeniile importante de activitate au fost lovite, iar motorsportul nu a facut exceptie.



In urma cu putin timp, vicepresedintel Federatiei Internatioanala a Automobilului, Graham Stoker, a vorbit despre felul in care seriile majore vor trebui sa "gestioneze cu mare atentie" situatia si sa readuca spectacolul sportiv, atat de dorit in aceste luni.

"Este crucial sa acordam prioritate organizarii evenimentelor. Ar fi contraproductiv sa ne implicam în razboaie de uzura. Nu trebuie sa ne implicam in dispute legate de importanta sloturilor acordate in calendarele competitionale, despre cine sunt cei favorizati si ce acorduri au fost semnate inaintea pandemiei. Aceasta abordare nu va funcționa,“ a spus Stoker.


Una dintre cele mai mari probleme ale sportului cu motor va fi cea legata de structurarea calendarului competitional din cea de a doua jumatate a sezonului.

In momentul in care scriem este oficial ca Formula 1 va incepe in Austria, pe 5 iulie, iar MotoGP-ul, pe 19 iulie, la Jerez. Asta insemna ca, in mod inevitabil, datele celor mai urmarite doua competitii din lume se vor suprapune de foarte multe ori. Formula 1 incearca sa programeze pana in luna decembrie cat mai multe curse, pentru ca banii din drepturile tv reprezinta o importanta sursa de venit. MotoGP-ul este in aceeasi situatie.


In sezonul 2020, in pachetul european, ar urma sa fie 3 suprapuneri - lucru deloc benefic pentru seriile suport. Un avantaj este acela ca ora de start pentru F1 este 16.10, ora Romania, iar cursele MotoGP incep la ora 15.00, ora Romaniei. Dar grila de programe o sa devina un adevarat cosmar pentru posturile tv care au drepturi pentu ambele serii.

Alta problema este cea legata de suprapunea cursei de 24 de ore de la Le Mans cu intrecerile F1. Anul acesta, maratonul auto s-a mutat in week-endul 19-20 septembrie, week-end vacant momentan in Marele Circ, dar in care ar urma sa apara Marele Premiu al Azerbaidjanului.


In ultimul deceniu, Formula 1 Le Mans 24 sau suprapus de doua ori - in 2011 si in 2016. Ultima a fost de o importanta aparte pentru ca atunci s-au pus bazele unei intelegeri intre cei doi organizatori.

Si daca neintelegerile care au legatura cu programul se pot rezolva, altfel stau lucrurile cand apare problema banilor. La scurt timp dupa anularea Grand Prixului Australiei din Formula 1, Franz Tost, directorul Scuderiei AlphaTauri a declarat ca fiecare cursa anulata insemna o pierdere de cel putin 2 milioane de dolari pentru fiecare echipa in parte. Pana la jumatatea lunii iunie s-au amanat 9 GP-uri, iar pierederea se duce, dupa un calcul simplu, catre 20 de milioane de dolari. Foarte multi bani pentru structuri precum Haas F1, Racing Point sau AlphaTauri.


In momentele de criza este nevoie si de solutii de criza. Liberty Media, firma care detine drepturile comerciale din Formula 1, a transferat suma de 1,4 miliarde de dolari - parte a unei tranzactii largi intre F1 Group catre Liberty SiriusXM - iar asta insemna ca proprietarul F1 a acordat plati in avans echipelor care aveau mare nevoie de bani pentru salarii si utilitati.

Multa mai prompta a fost reactia celor de la Dorna, firma spaniola care gestioneaza din anii '90 motomondialul de viteza. Fara curse si fara expunerea sponsorilor, multe echipe au raportat pierderi. Carmelo Ezpeleta, seful Dorna, a decis ca fiecare echipa de la clasa Moto2 si Moto3 sa primeasca lunar cate 25.000 de euro per pilot. Pentru echipele MotoGP s-a aplica o alta solutie de criza si s-a decis platirea salariilor angajatilor timp de trei luni.

Un alt semn de slabiciune in pandemie a fost divortul dintre Audi si DTM. Constructorul german a fost prezent in competitie de la reinventarea acesteia, in 2000. Audi a concurat cu echipa de uzina din 2004. Renuntarea Audi la programul din cea mai importanta serie domestica din lume ar putea fi un semn al lucrurilor viitoare si al faptului ca sunt si alte companii producatoare de masini care isi reevalueaza programele de marketing din motorsport.

Liberty Media stie ca o Formula 1 cu doar 4 producatori de motoare nu este o reteta sigura. Renault a anuntat de curand, fortat, continuarea efortului, Honda a subliniat de mai multe ori ca inca se gandeste, iar despre echipa de uzina Mercedes apar multe speculatii.


Viitorul va aduce schimbari majore in "Marele Circ". Banii pentru cercetare si dezvoltare vor fi mai putini. Suma fixata pentru sezonul viitor (2021) este de 145 de milioane de dolari. Pentru 2022 s-a decis alocarea unui buget de 140 de milioane pentru fiecare echipa, iar pentru intervalul 2023-2025, cea de 135 de milioane, dar calculata pentru 21 de Grand Prix-uri.

O alta modificare se refera la numarul de zile alocate pentru dezvoltarea aerodinamica. Aceasta va fi guvernata printr-un sistem de handicap fara precedent: echipa clasata pe ultima pozitie in sezonul anterior va avea cel mai mare numar de ore la dispozitie in tunelul de vant si pentru simularile digitale. Echipa campioana mondiala va avea cele mai putine ore alocate. Timpul acordat pentru fiecare echipa scade progresiv, ceea ce ar putea echilibra fortele pe circuite.


Si poate ca pandemia a facut mai mult bine decat rau sportului cu motor. Este adevarat, unii contructori s-au decis sa se retraga din anumite serii, viitorul DTM nu arata prea bine, sezonul va incepe abia la mijlocul verii... Insa modul in care s-a comunicat si conexiunea interumana au fost, parca, mai bune ca niciodata.

Newsletter-ul Atac Târziu

  • YouTube
  • Facebook
  • Instagram
  • Google Podcasts